“teoria mea este că longevitatea se datorează actului iubirii. Suntem născuţi pe lume pentru a iubi. Orice. Nu-ţi impun să joci, să iubeşti ce iubesc eu, ci să iubeşti ce iubeşti dumneata, dar să iubeşti cu adevărat. Cred că ăsta e marele mister: iubirea. Dacă oamenii ar putea să-şi însuşească asta, crede-mă că lumea ar fi o bucurie.” - Radu Beligan
negru gǎsesc în orice combinaţie.
chiar dacǎ picǎ unu, tot mǎ murdǎresc
de ceara vieţii. nu mi se mai ia de pe mâini.
alb e mai mult decât mine, mai mult decât tine,
mai mult decât cele şase puncte cardinale
în care te iubesc - exagerat pentru tine, geografule drag.
doar o firimiturǎ de gust pentru mine.
eşti senin în mine, ştiai?
dar mie şi futuna mi-e seninǎ,
pentru cǎ eu sunt dansatoare printre fulgere.
şi negrul mi-e senin, pentru cǎ fǎrǎ el n-ar mai fi alb.
mǎ îmbǎt de tine, mǎ trezesc, cânt în cor cu existenţa
la harpa iubirii
acordate, dezacordate, unicat, în serie. cum o fi.
n-am învǎţat multe în lumea asta
care mi-e când micǎ şi când mare.
uneori îmi picǎ numǎr impar şi rǎmân singurǎ.
nu mǎ descurc eu la multe.
dar ştiu al naibii de bine sǎ joc zaruri.
orice-mi picǎ.
iubirea e miere în fagurele corpului meu:
şi când e dulce, şi când mǎ atacǎ albinele,
nu mi se mai ia de pe inimǎ.
No comments:
Post a Comment