Sunday, March 26, 2017

serenada singurătăţii

nimeni nu aude furtuna în vocea ta.
parcă norii grei pe care îi cari pe umeri
ar atârna de fapt de cer. parcă
zeama de lumină pe care ai stors-o din soare
era de fapt suc de lămâie, garantat pentru fiecare.

că îţi înfloresc obrajii în martie, an de an,
e fapt ştiut
şi toată lumea consideră
c-aşa-i normal;

că seminţele sunt lacrimi ...
detalii, maică, detalii de nebun
savant!