Thursday, July 25, 2013

bătrân senil, dorul




bătrân senil, dorul
muşcă din mărul
prizonier în pieptul meu

şi curge sevă, nu sânge
căci n-am avut după ce plânge

iar dacă mă încăpăţânez
să plagiez
o iubire
într-un vers prost scris,
iese doar copia xerox a unei lacrimi
abia imprimate
pe foaia de hârtie subţire
ce-o ţin drept obraz stâng.

Wednesday, July 24, 2013

sus

ca orice pasăre care are ritmul zborului în sânge
chiar după ce a fost domesticită,
chiar când un hoţ a început
să-i decupeze aripile în formă de mâncare -

aruncă o ancoră
din aliaj inoxidabil de speranţă
pe cer. înnoad-o de un nor.
desfă-ţi
la dreapta, dreptul la înălţime;
la stânga, bătând în cor cu inima, întreg pământul.

dacă deja au îngenuncheat copacii
slăvind furtuna,
urcă senin
pe raza propriului cântec
până se molipseşte soarele
de strălucirea ta.

din frica iraţională de apus,
răsari tu!

iubire fosilizată



trandafirii se pricep
să ţeasă cu spinii lor amurg pe (aproape) orice
suflet care se crede cer;
îţi pun, în loc de cătuşe, brăţară
din acuarele care se şterg -
imune la lacrimi, dar bolnăvicioase,
iau imediat răceala trecutului
şi se uită pe sine până în albul osului
şi te uită pe tine, cel care te-ai dăruit
până în tacul ticului de a mai fi împreună,
până în liniştea de lemn pietrificat a unui cuvânt
tăiat din poezia momentului (care ar fi fost) potrivit.


Friday, July 12, 2013

Ciclul poeziei în natura umană




Din cuvântul sămânţă,
mi-am plantat mâini
cu care acum mângâi universul.

Din limba maternă,
mi-am modelat degete
care ajung în mai mult
decât patru colţuri ale orizontului.

Dintr-un gerunziu atârnând
ca o arteră de inima mea,
împrăştii sângele aerului
pe care mi l-am trecut prin respiraţie

sub formă de poezie.



Sunday, July 7, 2013

mitologie personală


uneori, când cunoşti poetul,
te îmbolnăveşti incurabil
de dor de poezia pe care ai citit-o
cândva cu ochi umezi în care încă aveau loc
stelele să se cuibărească
şi să se nască.

uneori, când cunoşti poetul,
îţi rămâne doar cerul gol
senin aşa cum l-a pictat altcineva,
iar zeii pe care ţi i-ai fabricat
din cerneală şi fire de speranţă
se şterg din caietul amintirilor …


Wednesday, July 3, 2013

secret profesional


dragă tu,


să ştii că
de la şotronul nostru emoţional
schiţat subţire
ca o mână timidă care se întinde,

nu doar ţie
îţi cresc aripi.


cu sinceritate,
eu

Tuesday, July 2, 2013

Timpul numai pentru timp




Individul fără faţă
se încheie tacticos la nasturi -
în afară de cel mai de sus, lăsat
să inspire visele oamenilor
şi să expire genunchi juliţi.

Domnul
după numele căruia nu se pune nici virgulă, darămite punct,
Cel care pretinde că şi-a pierdut cartea de identitate în neant
deşi se zvoneşte că nu a avut
niciodată
nici o foaie
de drum prin viaţă -
are Timp numai de sine;

celorlalţi le dăruieşte câteodată, când îl apucă
febra generozităţii
sub pretextul divinului cu imunitate deficitară,
mai mult sau mai puţin nisip
amintind de efemeritatea eternităţii,
trecut prin gâtul subţire de sticlă al clepsidrei,
să ştie lumea că cei ce reuşesc cel mai fin, în timp, se
sparg.


zbor invers



pasărea ascunsă în pântecul cântecului
încă nu s-a născut
şi poate nici nu se va naşte
şi poate nici nu va avea timp
să înveţe trilul morţii.

numai pasărea cu pene de vis
joacă de-a v-aţi ascunselea cu sine,
deghizată-n fetus, ghemuindu-se
în burta frumuseţii
cu şireturile ochilor dinadins înnodate
şi răsînnodate.

ea zboară invers, flirtează
cu acceleraţia gravitaţională
până când i se deşiră viaţa
şi nu rămâne decât o papiotă goală
pe care stă desenată simbolic
amintirea unei clipe de vară.

secretul afroditei



lipsit de ambiţie, cu gust
de sare dar nu de mare,
ar fi fost să fie
un apus
între patru buze -
una o ţâră mai puţin
îndrăgostită decât celelalte trei.
ghici care!