venim amândoi
unul spre celǎlalt
ca şi cum distanţa
ar fi numai o
şansǎ,
un dor de a trǎi
care tocmai îşi întâlneşte
naşterea.
suntem frumoşi aşa
ca douǎ pete de culoare
care se ating
într-un singur punct
culminant
pe pânza uriaşǎ
a universului:
detaşaţi.
te simt
viu
lângǎ mine -
soarele
care, fǎrǎ prea mare tam-tam,
îşi îmbrǎţişeazǎ sistemul solar
mǎ simt
prezentǎ
lângǎ tine -
un pluto
care îşi reclamǎ
locul pe cer
şi în inima cuiva drag.
aşa mǎ bucur
cǎ suntem!
un joc de cǎlduri.
mi-a placut foarte mult, Diana, "un dor de a trai care tocmai isi intalnaste nasterea" sau "ca si cum distanta ar fi numai o sansa"...
ReplyDeleteMultumesc, Irina! Ma bucur ca mi-ai vizitat blogul si iti place poezia!
ReplyDelete