Thursday, January 12, 2012

paralele dulci

tu mă vindeci
cu mâinile tale binecuvântate
de măcelar

şi eu te ascult
ca un copil mângâiat de somn
când mama îngână cântecul lui preferat
ca din greşeală.

poate că tu
ştii să minţi
cu graţia cea mai fină a artei
şi faci bancuri
mai profunde decât cea mai sfântă carte

sau poate că eu
ştiu să pun muştele
de pe cadavrul fericirii mele
în chihlimbar
şi să aud melodia liniştitoare
din mijlocul zgomotului.

oricum ar fi, culeg fructele
minutelor de cristal
pe care îmi permit să le împărtăşesc cu tine
dintre mii de fire de nisip.

No comments:

Post a Comment