a doua şansă

mă inviţi la un al doilea dans.
tu, eu şi doamna bucurie
la lumina vocii tale
care mă cheamă.

de data asta, scriu poezie
în firele de iarbă, împreună cu tine
la persoana întâi.
îmi amintesc de care metaforă
mi-era poftă, de apa cărui afluent al tu
îmi era mie sete.
mă ghiftuiesc cu îmbrăţişarea
dintre piatră şi valul care o conţine.
îmi despletesc sufletul în vânt
şi dau timp fructelor din vara sufletului meu
să se coacă la căldura ta.

cât despre tine, te inspir
să scrii şi tu poezie
în crengile copacilor care ne ţin umbră.
scrie împreună cu mine, tot la persoana întâi
şi îţi urez din cel mai adânc loc dinăuntrul meu
să scrii cum nu au ştiut cei mai buni poeţi
că se poate scrie
de frumos şi de limpede.