Monday, July 9, 2012
doliu dupǎ un vis avortat înainte de concepţie
se scurge nisipul
prin crǎpǎtura dintre noi
şi încǎ nu am reuşit
sǎ mǎ împac
cu absenţa mǎrii.
*
îmi vine sǎ
mǎ arunc de pe acoperişul fericirii
direct în mine însǎmi,
unde-i mai tare şi mai fierbinte asfaltul.
unde-s mai casabilǎ eu.
*
nu-mi mai pasǎ de gustul acru al struguirilor,
i-aş înghiţi pe toţi dintr-o datǎ
mai curând decât sǎ-ţi mǎrturisesc
cǎ tu mi-eşti
dragǎ
piatrǎ
filosofalǎ -
tot ce ai atins în mine
s-a transformat în aur.
tot ce ai atins în jurul meu
care era deja din aur,
s-a transormat în praf.
dar nimic
nu ai lǎsat neatins
în mine
şi vibrez
ca o chitarǎ
la atingerea ta.
bineînţeles
cǎ nu pot sǎ îţi şi
vorbesc.
uite-aşa.
ni se terminǎ timpul
şi eu nu am ajuns la ultimul vers.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment