Tuesday, February 28, 2012

o bogǎţie de contraziceri

mǎ arǎt ţie
aşa cum sunt eu,
fǎcutǎ din nisip.
dacǎ am fost piatrǎ vreodatǎ,
îţi dau voie sǎ vezi
cât de mult
m-au erodat valurile
iubitului ocean
care nu a fost al meu niciodatǎ.

ce frumos ştii tu sǎ spui nu!

contrazici fazele lunii
din inima mea.
contrazici atât de firesc
furtuna din care vin eu,
udǎ pânǎ la suflet şi înfriguratǎ.
contrazici întunericul
care îmi atârnǎ pe braţele astea
de om rǎmas singur.

contrazici tot ce credeam
cǎ ştiu despre univers,
tu, cea mai luminoasǎ descoperire
de la big bang.

dac-ai şti tu
cât de bine m-ai vindecat
de sfârşitul lumii
mǎcar pentru o clipǎ,
mǎcar pentru o sǎptǎmânǎ,
mǎcar pentru un strop
de îndrǎznealǎ.

îţi mulţumesc
cǎ, în felul tǎu
miraculos de simplu,
tu îmi eşti da.

No comments:

Post a Comment