nu cumpǎr, doar mǎ uit.
mulţumesc de întrebarea
nedoritǎ
care îmi atârnǎ ca un pandantiv preţios
la gâtul inimii.
îmi place aici.
este cald
ca într-un pântec bun.
aici îmi simt singurǎtatea
prin mormanele de catifea
şi pare aproape
o parte necesarǎ din mine,
cum e întunericul pentru luminǎ.
simt cǎ mǎ iubesc umeraşele.
mǎ mângâie privirile chic ale manechinelor
rǎmase în nemişcare alǎturi de mine,
ca o poezie cu strofe de timp îngheţat.
jocul de-a acasǎ, îi zic.
e atât de bine aici!
n-am bani
decât cotǎ parte din chirie
sǎ nu-ţi fie prezenţa mea
grea ca un şal de plumb pe umeri.
dar eu nu cumpǎr
şi dacǎ vând, în mod sigur nu sunt
conştientǎ.
fac inventar cu tot ce m-ar tenta
şi, în scurtele pauze
când ies afarǎ, în lumea realǎ,
dau foc listei. mǎ purific pe dinǎuntru
cu o mânǎ de bǎlegar şi un chibrit
aprins ca mine.
e prea frumos aici, la tine.
ca un muzeu.
n-am mai vǎzut în viaţa mea
atâtea posibilitǎţi
de a deveni,
atâtea haine şi atâta goliciune,
toate expuse cu încredere de copil
şi o cutie sculptatǎ din lemn
pe hol, sǎ plǎteascǎ oamenii cinstiţi.
nu îndrǎznesc
sǎ decupez nimic din peisaj
pentru a mǎ face pe mine însǎmi
mai eu decât sunt,
o bucurie mai coloratǎ.
mǎ simt extraordinar aici,
în cabina de probǎ
a sufletului tǎu
unde curcubeele sunt mai bogate
decât dupǎ o furtunǎ
din lumea banalǎ.
tu nici nu ştii
cât te iubesc
în decorul ǎsta steril,
cu uşa închisǎ, cuvinte cuminţi
şi intenţii impecabile
în magazinul ǎsta superb
din care mi-e fricǎ sǎ cumpǎr
chestii de zi cu zi –
pijamale, halate de baie sau chiloţi.
înseamnǎ prea mult pentru mine
sǎ fiu binevenitǎ aici.
n-aş risca în ruptul capului sǎ dǎrâm ceva!
No comments:
Post a Comment