Saturday, January 15, 2011

un acasa de plastic

ma strecor in sufletul tau
prin crapaturile parchetului
ca o idee
nemaiauzita de nimeni

patinez pe gheata subtire
din inima ta
eu, amatoare stangace
careia i s-a dat sansa
sa inceapa de undeva
intr-o zgarietura mica
pe clanta usii tale

invat din mers
de-ale dansului cu un vis
contra gravitatiei
sub acoperisul casei tale
eu, naiva ca un nor
care a uitat ca este sortit
fulgerelor

pentru ca nu m-am priceput niciodata
la fineturi
cum ar fi chirurgia pe cord deschis
sau cel putin
picioare suficient de sigure
sa ma aduca mai aproape de tine, macar aproape
ca doi prieteni vechi discutand despre vreme.

te rog doar
acum in ceasul al doispelea
nu iti spala amprentele mele de pe suflet
macar nu in fiecare seara
si te mai rog
cu jumatate de lacrima intr-un ochi
nu ma condamna si tu, macar nu
acum in ceasul al doispelea

te rog
cand vine timpul
sa platesc

macar nu imi spune
ca de fapt eu doar

am intrat prin efractie in viata ta.





No comments:

Post a Comment