să ai o voce
în care să te aşezi
şi să fii.
o voce la
nivelul mării.
să nu
trebuiască să iubeşti
decât pe tine
şi adevărul.
astăzi îmi
sunt lună
într-un peisaj
cu far.
în sfârşit.
sunt singura
care face valuri
la mine, aici,
în penumbră.
să ai o voce
în care să te aşezi
şi să nu te
smulgi din tine însuţi pentru ea
şi să nu o
urmezi precum pânzele unei corăbii, vântul
şi să nu
conteze nimic mai mult decât
că ai venit.
No comments:
Post a Comment