se apleacă
în faţa vieţii
precum salcia
plângătoare.
îşi profanează
templul
propriei
fiinţe
- cea cu miez
din carne şi
lumină -
folosind
cuvintele tale:
îi dai un deget
de argument
să se ridice, să
danseze cu
vântul
şi ea îl
preface
în pumn de
oţel,
şi-l înfige ca
pe o săgeată
cu vârf
otrăvit de intenţie
în propriul
piept.
profilul
Victimei
este uscăţiv,
un deşert
cât negru sub
unghie
care cerşeşte
o singură
picătură
de la doamna
fântână
şi nu învie
nici cu un
ocean.
dacă o
priveşti în faţă
cu ochi de
iubire fluidă,
ţi-i va scoate
cu unghia
de la degetul tău
de argument
rupt în mii de
bucăţi de ecou.
No comments:
Post a Comment