tu
mă dori
ca o mie de sori înghesuiți
în moalele de întuneric al capului meu
asezonat cu nori și pumni în stomac.
tu
nu înțelegi limba zâmbetului meu
a cărui accent aruncat nonșalant pe renunțare
schimbă sensul în întregime.
tu
m-ai vorbit de rău sufletului meu
și numai de asta a început degetul mic de la picior
să colecționeze vinovății vinete
ca pe niște piese rare din porțelan de maturitate
falsă.
tu, tu, tu nu cunoști
elementele de prozodie și anotimpurile nefirești
ale trecutului meu care se varsă ca un râu
în tine, pentru că acolo mi-a fost lumină și moft și
iubire
să îl îndrept - ca pe un pui de ocean ieșit din ou de
lacrimă -
eu.
No comments:
Post a Comment