corpul său este o rană deschisă.
papilele gustative pot distinge
până la o mie de gusturi diferite ale durerii,
iar prin ţesutul infecţios al trecutului
devine una cu textura unică
a cristalelor de lacrimă
transformate în apă obişnuită, cu structură dărâmată
şi capacitate sub medie de a se întâlni
cu setea deţinuţilor care ţipă dinăuntru,
ţinându-se cu disperare de gratiile pulsului
de oţel.
corpul său este o rană deschisă -
adică nu poate închide ochii
şi astfel se lasă orbit
de toate nuanţele de întuneric
care ar fi trebuit
să cadă secerate în afara spectrului vizibil
- cel puţin dacă ar fi fost om -
n-ar fi simţit mirosul fricii
lui dumnezeu,
n-ar fi înţeles instinctiv
că este condamnat la viaţă
în forma asta de adevăr deformat, purulent,
o victimă fără drept de apel
în carcera propriului sine, cu vocea stinsă
ca să poată dormi ceilalţi
somn uşor cu vise plăcute
despre un viitor fără rana asta murdară
pe genunchiul casei lor
de oameni cu intenţii bune şi limite
cărora le-a rămas strălucirea în ochi.
"se vindecă," i-au asigurat doctorii,
dar nu au îndrăznit să scrie în clar reţeta:
o mână de pământ.
No comments:
Post a Comment