respiratie

vreau sa fiu pasare.
sa-mi incapa cerul intre tample
si sa fiu una cu zborul.
un cantec de pene.
o liniste de nori ciufuliti.

sa nu ma mai trezesc
pana la primavera
si sa fiu o tara calda
pentru mine insami
si pentru toti bulgarii
de pamant infertil,
sa nu mai fie nevoie
sa migreze nimeni.

vreau sa nu mai orbesc
cand vorbesc cu soarele
la pertu;
doar am ochi de cuart!
sa ingan lunii
un cantec de leagan
pana adorm lupii
si se invelesc in maree.

vreau sa imi rescriu
arhitectura fiintei.
sa nu ma mai leg
cu pietre de picioare
cand lacul poate purta
pe umeri atatea stele.

cand eu sunt lumina, atat de lumina, prea lumina
sa ma las rapita
din poalele materne
ale vietii.