ocazie

trei ani
și două vieți:
protagonist și antagonist, eu.
între pagini mi-am găsit
nemurirea și am dăruit-o
suferinzilor, fără să înțeleg, poate, ce fac.
mi-am spintecat rușinea și i-am scos din mațe
un curcubeu
care fusesem tot eu, când nu aveam
bucăți de caramea "tu" lipite între dinți
și alte dezastre descrise cu atâta căldură
încât să vreau să le păstrez.

acum îmi tai anii cu altceva
în lipsa ta: un fir de apă, un râu de rai,
un vis ce glăsuiește vehement
că nu-i doar o particulă de praf
de imaginație.
știi, ești încă închis
ca o rană în corpul meu, perlă
a cărei frumusețe nu o va mai vedea
niciun ochi - dar cu amintirea ta
în încheieturile mele triste,
prizoniera sunt eu.

trei ani, o negare
și prin spuma șampaniei,
în conturul independenței
se încadrează și singurătatea
cu mască de protecție și referințe bibliografice.