(clan)destin

să nu afli tu, umbră,
cum te-am înşelat în luminiş
şi am făcut un puzzle
cu luna pe pământul umed de bucurie
şi l-am lăsat nerezolvat
c-aşa-i mai viu şi mai întreg.

să nu afli tu, umbră,
că ţi-am tocit creioanele de întuneric
ca să colorez pădurea
până la ultimul

cuib gol
ca o aluniţă pe braţul care se întinde
când te aştepţi mai puţin
spre lumina mea, umbră naivă!