Thursday, October 18, 2012
netradus
îmi eşti curcubeu
netradus în promisiune
şi, cu umbrela mea cea gri decolorat,
risc
să îmi rămâi baltă în suflet -
o ploaie torenţială
pe care nu am tupeul să o traduc în curcubeu.
îmi eşti spin
şi ştiu, mă rog, pe cuvânt că ştiam
că tu însemni trandafir.
mi s-au împletit
sângele şi petalele,
parfumul şi urdorile,
somnul si dimineaţa -
m-am împletit cu tine
şi am uitat - să mă iert! - am uitat de-a dreptul
să ne traduc pe noi
prin expiraţie -
te păstrez în plămâni
până ce de la respiraţie
ajungem la implozie.
te păstrez în mine
ca pe cea mai mare bancnotă
ieşită din uz
înainte de a fi avut curajul
să îmi cumpăr ceva de valoare.
da, da, ce ştii tu? îmi eşti totul
netradus în nimic.
sunt prinsă în capcana sunetelor nearticulate.
Labels:
comunicare,
impact,
metafora,
poezie
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment