m-am trezit de dimineata
si mirosea a ploaie
de parca m-as fi culcat din nou
in poalele cerului
si tu mi-ai fi cantat din nou
un cantec de leagan
pana cand clapele pianului
mi-ar fi atarnat prea grele
de pleoape.
cunosc frigul asta pe jumatate:
o ciupitura de inima
si sunt din nou langa tine
sau daca nu, cel putin ma astept
timp de un minut
sa-mi fii din nou refren
iar eu sa-ti fiu din nou cheia sol.
doar un minut, cat imi ia sa deschid ochii
si sa-mi amintesc unde am ramas
cu cititul printre randurile vietii,
cand si de ce am dat pagina
sa iubesc altfel, in alte cuvinte.
imi amintesc ca bate o inima noua
inauntrul fiintei mele, o inima
mult mai vie decat a fost a ta
vreodata
dar tot imi miroase cearceaful a ploaie.
No comments:
Post a Comment