sunt ca marea.
ce face marea?
curge, ce să facă?
muşchi. rezistenţă.
pietre. alge. solzi de peşte.
când nu poate respinge luna, se îndrăgosteţte de ea,
o rupe de pe cer cu picături-picături din valurile care i se
sparg
şi o transformă în dans.
şi luna ce să facă
atunci?
explodează în cântec.
pulsează ca sângele spumant al unui înger.
ţipă. din adâncul craterelor. naşte
un pui viu de lumină
pentru marinarii orbi
şi pentru copiii care trebuie să înveţe ce-i aia copilărie
pentru că oricine se poate juca atunci când vede cerul senin
şi orizontul pare la o sămânţă de curaj distanţă, dar
îţi trebuie ceva noapte în adâncul inimii
ca să te poţi juca printre gheţarii care se topesc în jur
când valurile se ciobesc deasupra ta şi cioburile lor îţi
intră nepoftite în ochi.
No comments:
Post a Comment