Saturday, May 25, 2013
Curaj
Din cutia toracică, am picurat în tine
un strop de cuvânt, ulei esenţial
din floarea adevărului. Mi l-ai cerut
ca o febră cerându-şi iertare pentru boală;
mi l-ai cerut fără să ştii ce vrei, rătăcită
în labirintul propriilor tale rădăcini.
Şi iată: nebună, am răsărit în ochii tăi,
înflăcărată de viaţă în cimitirul viselor
pe care l-ai construit cu mare trudă,
os cu os din oasele copiilor tăi psihotici,
fără o firimitură de lacrimă drept pomană.
Şi iată, am răsărit în miezul irişilor tăi
care nu şi-au privit niciodată culoarea,
m-am dezbrăcat de tot întunericul, ca şi cum te-aş fi crezut -
te-am orbit
picurând în tine, din cutia toracică, un singur strop
de ulei esenţial din floarea adevărului meu.
Labels:
autenticitate,
curaj,
intuneric,
lumina,
metafora,
poezie,
sinceritate
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment