port un scut de muzică
să mă apere de indiferenţa ta
poluantă fonic
ce mi se strecoară printre pori
trântind uşa sufletului.
intri cu noroi pe tălpi
şi găuri negre în
iubirea
placată cu aur
şi simt mirosul gravitaţiei
în timp ce mă trage afară din mine
ca pe un copil sacrificat pe altarul frigului
dis-de-dimineaţă, să ajungă punctual la şcoală
cu ochii aproape închişi şi cu inima goală ...
No comments:
Post a Comment