Friday, June 19, 2015

ipocrizie


învăţ de la tine
să aprind focul
din mine

şi să urc
tot mai sus,
treaptă cu treaptă
pe scara lungă
a zborului.

astfel răsar

ca o buruiană
din solul strâmt
al sufletului tău

mulat
pe-un cer
care-i numai rai
şi-un pământ
care clocoteşte
de sulf şi de iad.

învăţ de la tine
să mă conturez
cu carioca lui nu,

dar te plângi
că mă colorez
în afara liniilor
gândurilor tale
când nu îţi sunt ţie
o turmă de da.

aşa mă opresc
în picaj în sus,

o aripă amorţită
de atâta frig
în miezul focului,

aproape nemişcată
între dansul cu cerul
şi plecăciunea la pâmânt,

între mine
şi tine,

între da
şi nu.

un gri murdar
despre care nu mi s-a spus nimic
când am semnat contractul

de creştere
ca o păpădie
sărutată de tine,
domnule vânt ...
..
.

No comments:

Post a Comment