împreună înainte şi după curcubeu

curcubeul e unul singur.

*

curcubeul este de nevorbit.
o promisiune ce nu cere să ne ţinem de cuvânt
ca de o liană care ne-ar duce-n zbor
dintr-un loc în altul, prea plini
să mai fim goi, prea plini
să mai încapă în noi un ac de miracol.

prin fiecare ploaie, rămânem împreună.
ne certăm cu grindina morocănoasă
unul de dragul celuilalt.

cu fiecare zâmbet triumfător al soarelui,
sufletele noastre se ţin de mână
şi se uită unul prin fereastra celuilalt
ca şi cum s-ar privi în oglindă.

dar secunda aceea
este de nepătat
cu peniţa nevrednică din aur
a unei comparaţii.

crezul curcubeului
s-a născut din îmbrăţişarea noastră
ca şi cum împreună am fi fost un singur
maldăr de phoenix ars.

*

au mai fost multe curcubee înainte de noi.
ne-au călăuzit picăturile de ploaie şi de soare,
până ne-am întâlnit.

vor fi şi mai multe în urma noastră.
le vom lăsa cu fiecare pas
ca pe o dâră de sfinţenie.

*

suntem împreună în toate anotimpurile
înainte şi după curcubeu.

curcubeul, însă, este un secret, o privire,
un mugure de sevă pe obrazul meu,
o lacrimă de lumină în ochiul tău.
ceva
ce nicio limbă, nicio umbră şi nicio culoare
nu poate surprinde.