ma plimb printre paginile
ca o cursa cu obstacole
in cautarea ta
saptamana de saptamana, cuvant de cuvant.
din cand in cand cad
si-mi julesc zambetul
iar unele zile mi se strecoara pe sub ochi
prea incet, abia simtite
si ies din mine nude si deschise
in forma de lacrima.
zbor peste paginile
ca un cer rapit de ceata
sa ma regasesc
pe mine, adevarata in fata ta.
din cand in cand ma simt
prea insorita sau prea ploioasa
ca sa mai scriu povestea asta
care, odata evacuata din piept,
nu-i decat o bucata cruda de text.
unele nopti ma cara-n spinare
prea repede, ca soimii
pe care, cu bratele confuze de la mirosul somnului
ii cuprind
si nu mai apuc sa pun picioarele pe pamant.
ma inec in paginile
mai mult despre noi decat despre cum am crescut eu langa tine
si mai putin despre tine decat despre mine,
ca un astronom in prima misiune
desi reiau ritualul de a te sti asa cum esti tu in mine
luna de luna, silaba de silaba
si mi-e greu, mi-e greu
travaliul asta imprecis
cand vad ca inca nu stiu sa inot
si inca nu imi permit sa te cunosc.
paginile astea patate de jurnal
si mainile mele murdare
sunt cursa mea cu obstacole
pe baza unei harti
desenate in cerneala invizibila.
No comments:
Post a Comment