se dezvoltă o
specie mutantă de complicitate
între cel care nu a
găsit şi cea care nu a fost găsită:
un
je-ne-sais-quoi macabru.
o trusă de prim
ajutor a cărei cheie
ai aruncat-o la
rechini -
ei îşi merită
sângele de fiecare zi.
cei doi
împreună, dar
niciodată aproape,
au născut din
ţipătul lor
un puişor de
criteriu
pentru ce
înseamnă să fii om
şi care este
pragul, de unde începi
să fii mai puţin,
cum îţi dai seama
ce respiraţie
a aburit oglinda
degeaba.
se dezvoltă o
specie mutantă de complicitate
între cel care nu a
găsit şi cea care nu a fost găsită:
la locul crimei
de a tăcea,
ea a stat goală să i
se facă portretul
în timp ce el îi
desena pe podea
conturul sufletului
în cretă.
locul crimei sunt
ochii ei.
locul crimei este
primul loc
în care nu mai cauţi.
No comments:
Post a Comment