Sunday, February 23, 2014
(ne)asociere liberă
ai tălpi de foc, i-aş fi spus.
mi-ar fi dat o palmă
cu vârful unui cântec.
pleacă de-aici, m-ar fi rugat
cu glasul ca gheaţa caldă, topindu-se
în timpanele mele -
m-aş fi înecat în faţa sa
ca o corabie la malul timpului
cu pânzele sus şi pe pânze
mormântul unei pictoriţe impresioniste
săpat într-un cuvânt.
arde, i-am spus
într-o paranteză care mi se mijea sub ochi
a fericire.
chiar că! mi-a răspuns
şi refuz vehement să aflu
ce vroia să îngroape în aceste cuvinte.
Labels:
foc,
metafora,
poezie,
relatie,
scenariu de viata
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment