Friday, February 28, 2014

ia timp până rămâi fără cuvinte



ia timp până rămâi fără cuvinte.
liniştea fierbe încet
la focul mic al unui dans
pentru două inimi albastre.

ia timp până rămâi fără cuvinte.
secundele mele fără tine.
orele tale cu mine.
calendarele noastre prea murdare
unul de cerneala celuilalt.

ne pictăm în afara conturului
şi plângem ca nişte copii
care cresc cu un milimetru
(unul sub ochii celuilalt,
unul în umbra celuilalt)
şi îşi dau seama că nu sunt mari pictori
(dar tu eşti văzul meu cel mai clar,
eu sunt lumina ta cea mai lumină).

durează o viaţă într-o zi
până înţeleg, până te găsesc întreg
într-o firimitură din durerea mea.
viu. o apă curgătoare prin mine
care nu se lasă până nu-mi potoleşte setea;
eu, o sete care te iubeşte
chiar şi când trebuie să îngenunchez,
să mă aplec după tine în noroiul
cel mai noroi din mine.


No comments:

Post a Comment