abandon și angajament

îți arunci minutele
și tragi apa după ele
să soarbă din ele iubirea
ca și cum sufletul tău n-ar fi
decât o jucărie stricată
și viața, o cascadă infinită.
lași să-ți curgă prin voce
tot ce te-a otrăvit vreodată
și te surprinde
că tot ce ai sădit vreodată
se stinge ca un foc
care nu a apucat să ardă
până la stratul de albastru înțelept
al propriei călduri.

și te las ca pe cea mai bună canadiană în toi de vară.
plâng și din lacrimile mele se naște un diamant
ca o promisiune pe care nicio generație înaintea mea
nu a îndrăznit să o rostească.