re-necunoaștere

caut mistere în lipsa de chef
ca într-un glob de cristal.
vine de nor străbat transparența
ca pe o potecă neumblată,
uimită de călători.
ceața își lasă pleoapele grele
încărcate de viitor.

pentru că am fost strivită
între literele unui singur cuvânt
scurt, zăbrele de sunet
zăngănind a dezastru,
astăzi refuz vehement
invitația lascivä
a vieții din care se ridică aburul
ca vântul prielnic de sub curajul
corabiei rupând orice val.