Sunday, February 2, 2020

victus


mi se închid zilele
ca uşile
unor afaceri falimentare

*

boala îmi întinde
oasele-cremă -

intru în pielea patului.

*

privesc împietrită
cum se nasc
firele de nisip
din mine -

coastele mele
sub valurile mării,
tăcerea.

*

rămâne în mine
doar vocea ta,
far indicând
direcţii greşite.

lumina ta
este gravată
în zborul meu -
destin de molie.

*

în picioarele mele
se zbate acul
unei busole stricate.

*

cerul senin
îmi masează
absenţa

ca pe o stâncă.

No comments:

Post a Comment