roz

văd iubire doar acolo
unde razele soarelui nu ajung
la verde
să dea mâna cu ochii mei
peste pădurile întinse
plămânii dezrădăcinați
un covor de lemn plouat
să pășească v.i.p.-uri
trăind câte o tremurătură de pleoapă
pe lângă victimele dendrocidului
din pupilele mele dilatate
care doar au vrut
doar căldură
de cacao cu lapte
și gust de copilărie
în jos pe gîtlejul ăsta
reconturat de un adult artritic
de prea mi-au ieșit venele și hormonii
și dorul prin găurile lăsate
deconectate
de istorie
de mușcături
de tridimensionalitate