am atâta nevoie de tine, încât
îţi permit să îmi zdrobeşti aripile
- în felul tău imaculat
de a-ţi lovi dinţii unii de alţii
când ronţăi un cuvânt prea mare -
ca să ai motiv să mă înveţi apoi
cum e treaba cu târâtul
printre respiraţii şi amintiri.
No comments:
Post a Comment