vă aşez în faţă, negru pe alb, jumătate de adevăr:
îmi pictez nudul,
centimetru cu centimetru,
în stil cubic,
iar voi veţi vedea numai
idei abstracte
pentru viitor
şi un roşu
neexplicat răsărindu-mi pe obraji
ca o poezie care
îşi mărturiseşte existenţa
prin rimă,
conţinutul fiind aproape de umplutură.
şi mă întreb dacă
e drept
să îndes curcubeul ăsta rănit pe cer
ca şi cum ar fi
un pui de dumnezeu,
şi mă întreb dacă
mă veţi vedea,
printre rânduri
şi păcăleli în acuarelă,
cât un licurici
speriat de întuneric.
No comments:
Post a Comment