rânjesc din sânul pământului.
pământul s-a născut
dintr-o lacrimă
muribundă
pe muchia de cuțit a bărbiei
unui țipăt avortat.
(tigrii țipă
tocmai când e tabu.)
liniștea mea
face mai multe valuri
decât oceanul.
oceanul s-a născut
din vocea ta
când nu mi-ai mai încăput
în gâtlej, de durere.
atunci am inventat eu
avalanșele
și cuvintele
și zăpada din hârtie creponată
și renunțarea
- tu ți-ai dat ochii peste cap
cu atâta drag
și, în loc să spui că mă iubești,
m-ai exorcizat:
pentru mine, tu atunci ai inventat
poezia.
tigrii care rânjesc
în sânul pământului
sunt însăși viața -
spațiile de lumină
pe care noi le-am creat
când ne potriveam imperfect.
No comments:
Post a Comment