Sunday, June 19, 2016

rumeguş din miezul destrămat

greutatea anilor
ca zăpada
mi se ghemuieşte în păr,
naşte pui vii
pe care nu-i mai recunoaşte
dacă i-a atins cândva inima ta însorită
şi astăzi e iarnă.

gravitaţia este o îmbrăţişare întoarsă pe dos.
un basm de trezit copiii la 3 noaptea.
o sugativă care a supt şi albul din foaia de hârtie a sufletului
şi rămâne doar nimicul. şi rămân eu sperând
la un perete gol
şi visul de a nu mai visa niciodată.

No comments:

Post a Comment