Sunday, December 25, 2016

bunicii.


în hățișul căilor de mijloc,
pe roibii cu coamă de nor ai soarelui,
tu le arăți oamenilor din țărână
care au ochi să privească
în ce direcţie se pot întoarce
încât să le răsară speranța
la est de inimă
în fiecare dimineață.

te ghidezi după mușchiul copacilor,
după stele și după întuneric.
sufletul tău cântă în cor cu privighetorile
și împletește, din insomnii, triluri
pentru cei dragi. laşi urme
pe solul cucerit cândva de ploaie
şi din noapte faci
o cărare nouă către lumină.



No comments:

Post a Comment